Forumul Național anual al Nucicultorilor din Republica Moldova.

Stimați prieteni,
În data de 7 decembrie va avea loc cel mai important eveniment al sectorului culturilor nucifere: Forumul Național anual al Nucicultorilor din Republica Moldova. Vor fi prezenți principalii actori ai acestei ramuri, precum și foarte mulți fermieri nucicultori. Vor fi abordate cele mai multe dintre problemele și provocările care îi frământă pe nucicultori și sperăm că vor fi puse temeliile pentru o nouă pistă de dezvoltare a ramurii. Vă așteptăm cu începere de la orele 9h30 în Sala Polivalentă a Institutului Muncii, str. Zimbrului, 10, Chișinău. Sunt bineveniți și toți prietenii noștri din România!
Vedeți agenda în anexă.
Rugăm să asigurați o distribuție largă a acestui mesaj.

Expozitia MOLDAGROTECH (spring) 2017

Va invitam la Expoziția internațională specializată de mașini, echipamente și tehnologii pentru complexul agroindustrial MOLDAGROTECH (spring).
15 – 18 martie 2017, la Moldexpo, Str. Ghioceilor – 1, sectorul Buiucani, Chisinau.

Uniunea Asociatiilor Producatorilor de Culturi Nucifere din R.MOLDOVA va fi prezenta in pavilionul Nr.2
Presedintele – Oleg TIRSINA.
Director executiv – Constantin GAJIM.

Compartimentele tematice ale expoziției:

Tehnică pentru complexul agroindustrial
Material semincer, flori, pomi fructiferi şi plante decorative
Finanţare şi asigurare în agricultură
Sisteme de irigare şi alimentare cu apă în agricultură, tehnică pentru lucrări de ameliorare hidroinstalaţii
Producerea de nutreţuri combinate
Sere, pepiniere, folii pentru sere
Ustensile de grădină
Echipamente pentru industria alimentară şi prelucrătoare
Utilaje pentru ferme
Ambalaj pentru transportare
Fertilizanţi şi mijloace de protecţie a plantelor

Evoluția culturii nucului în Moldova: trecut, prezent, perspective


Cultura industrială a nucului în Moldova este relativ tânără. Deși cercetările științifice și începuturile aplicării practice a rezultatelor, inclusiv omologarea primelor soiuri de nuc datează încă din anii 1960, un ritm susținut al dezvoltării vizibile a ramurii și al înființării livezilor de nuc a fost înregistrat abia începând cu anii 2000. Dar lucrurile au evoluat atât de repede încât doar zece ani mai târziu ramura este deja foarte dinamică iar filiera nuciculturii este integrată și foarte bine structurată: fermierii au la dispoziție un sortiment foarte adaptat condițiilor locale de climă, există cinci pepiniere bine dezvoltate care produc material săditor din majoritatea soiurilor, inclusiv străine, sunt deja peste o mie de proprietari de livezi de nuci, mai bine de 10 procesatori și exportatori care prelucrează toată producția de nuci a țării, există suport bugetar pentru înființarea noilor livezi și pentru dotarea cu inventar agricol și utilaj tehnologic. În afară de aceasta, din anul 2006 există o asociație a producătorilor care reunește o parte importantă a nucicultorilor și a prestatorilor de servicii și a furnizorilor de materiale pentru ramură. Există o lege a culturilor nucifere care reglementează parțial domeniul confirmând astfel importanța lui strategică.

Toate acestea nu existau în nu prea îndepărtatul an 2000. Dacă amintim că nucul crește pe meleagurile noastre de mai bine de două milenii, poate apărea ca paradoxal faptul că în mai puțin de 15 ani Moldova a realizat un salt tehnologic care a ridicat cultura nucului la nivel de industrie. Cum se explică acest paradox? Care este viitorul ramurii? Este oare rezonabil să continuăm înființarea livezilor de nuc și de acum înainte? Este capabilă piața mondială să absoarbă produsul moldovenesc care continuă să crească cantitativ? La acestea și alte întrebări mă voi strădui să răspund în această analiză.

Dacă privim în trecutul nostru sovietic, putem constata că în Moldova, ca și în România de altfel, existau savanți specializați pe cultura nucului care realizau importante cercetări științifice cu impact practic (ameliorarealivezi nuc altoit tehnologiei de altoire la masă, crearea și omologarea soiurilor, ameliorări în formarea coroanei, dezvoltarea de programe de protecție fitosanitară integrată, etc.). Moldova se poate mândri cu savanți cunoscuți nu doar în spațiul URSS, dar în toată Europa sau cel puțin în acele țări europene unde nucul prezintă un anumit interes. Este vorba de profesorii și doctori în științe Ion Țurcanu, Ion Comanici, Maria Pântea, Vsevolod Șapa și alții. Acești savanți au constituit un nucleu în jurul cărora în mod natural ar fi trebit să se constituie un pol tehnologic care ar fi transpus cultura nucului în practica economică. Cu toate acestea, înainte de sfârșitul anilor 1990 n-a existat o dezvoltare adevărată a acestei ramuri în țara noastră. Atât URSS, cât și primele guverne naționale de după obținerea independenței, n-au considerat nucul drept o veritabilă cultură pomicolă în așa fel încât acesteia niciodată nu-i fusese acordat sprijinul necesar pentru a profila o industrie sau măcar un început de industrie.

Totul s-a schimbat începând cu a doua jumătate a anilor 1990. Moldovenii au descoperit că nucile reprezintă un produs valoros la mare căutare pe piața mondială care, la acea vreme, înregistra un deficit considerabil. Au apărut primii procesatori ai producției de nuci care au întreprins exportul acestei producții. La începutul anilor 2000 nucul înceta să fie privit drept o cultură sălbatică, menită doar să orneze marginea drumurilor și să fie plantată doar în fâșii antierozionale și să fie folosită numai în bucătăria tradițională. S-a produs o transformare și o schimbare de atitudine a băștinașilor față de această specie care a început să prezinte din ce în ce mai mult interes economic. Alexandru Jolondcovschi, fondatorul Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere, declara încă în 2006 cu ocazia unei reuniuni de nivel înalt că nucul este Mina de Aur a Moldovei. În anul 2015, moldovenii au exportat nuci în coajă și miez de nuci în valoare de 108,000,000 $ – echivalentul a trei tone de aur, fiind astfel confirmată prezicerea dlui Jolondcovschi. Pentru o economie atât de fragilizată de tranziția interminabilă, de corupția endemică și de plăcile tectonice mișcătoare ale geopoliticii regiunii, nucul a devenit o mană cerească.

Un studiu foarte interesant realizat de către iQonsulting, o firmă chiliană de analiză și consultanță specializată nuci altoiti fernorîn comerțul mondial, scoate în evidență câțiva factori care au determinat o transformare rapidă a sectorului nucifer moldovenesc. În graficul alăturat vedem evoluția prețurilor la miezul de nucă în perioada 2001 – 2013. Creșterea medie a prețurilor în lume a fost de cca 180%. În același timp, prețul la export al miezului moldovenesc a fost de 150%, dublu față de Ucraina care a evoluat cu doar 70%. Aceasta vorbește despre un produs moldovenesc în primul rând competitiv, calitativ și foarte apreciat. Aici aș vrea să amintesc că, în general, în lume sunt două țări ale căror producție de nuci este considerată drept cea mai calitativă de pe glob: Chile și Republica Moldova. Acest lucru îl afirmă majoritatea experților străini în cultura nucului și comerțul cu nuci. Probabil că și acesta este unul dintre stimulenții care au determinat o dezvoltare rapidă a industriei nucifere, astăzi capabilă să obțină contracte valoroase la export și grăbită să le onoreze.

Cel mai recent raport privind producerea, exportul și consumul mondial de nucă pentru această oră (20 februarie 2017) a fost publicat de către Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite și acesta dezvăluie o tendință foarte interesantă. Din acest document, după cum vedeți în tabelul de mai jos, rezultă că în sezonul 2016/17 în lume au fost produse 2,12 mln tone de nuci care este un record absolut. De fapt, fiecare an în ultimii 20 de ani vine cu un nou record absolut.pretul de vanzare a nucilor

Să remarcăm că în sezonul 2012/13 lumea a produs 1,58 mln tone de nuci. Altfel spus, în decursul a doar patru ani s-a realizat o creștere a producției mondiale cu 540 000 tone! Sporul producției este desigur impresionant. Dar eu vreau să vă atrag atenția asupra altui detaliu. Observați datele din tabelul de mai jos. Acesta este extras din același raport și prezintă consumul domestic, intern, de nuci în aceiași perioadă. nuci altoiti de vanzare

Dacă comparați totalul consumat cu totalul produs din tabelul precedent, vedeți că populația planetei a consumat exact cât s-a produs! Ori asta nu înseamnă altceva decât faptul că cererea pentru nucă este elastică și este capabilă să absoarbă mai mult dacă se produce mai mult și aceasta fără ca prețurile să scadă (la 20 februarie, în Moldova jumătățile albe de miez sunt achiziționate de la populație la prețul de 140 lei/ kg). Care sunt implicațiile acestei concluzii pentru țări ca Moldova ori România?

Oare nu este evident? Vorbim aici despre un produs care se vinde foarte bine în lume, pentru care nu există restricții majore în comercializare și care nu este afectat de factorul politic ori geopolitic, iar noi suntem plasați foarte favorabil din punct de vedere geografic și climatic pentru a crește un produs ecologic și foarte apreciat în aspect gustativ. Moldova trebuie să valorifice această oportunitate extraordinară care îi este oferită.

Revenind la tabelul de mai sus, constatăm că în sezonul 2016/2017 Moldova a produs aproximativ 31 000 tone nuci (față de 18 000 tone în 2006) care au fost practic complet exportate. Să amintim că țara noastră exportă preponderent producția de nuci colectată de populație din fâșiile antierozionale din câmpii, din pomii din fâșiile de aliniament de-a lungul drumurilor și din cei de pe lângă gospodăriile individuale. Se estimează că împreună, toți acești pomi ar alcătui aproximativ 15 000 – 20 000 ha, ajunși la maturitatea productivă. Această producție reprezintă astăzi cca 80% din totalul exportat. Doar o mică parte provine din cele aproximativ 14 000 ha de livezi plantate în ultimii zece ani.

Gândiți-vă că în marte parte această nucă este neomogenă și deseori insuficient de calitativă având în vedere că în goana cetățenilor de a o colecta înaintea altora, ei o recoltează mult prea devreme iar acest fapt afectează semnificativ calitățile organoleptice. Cu toate acestea, acest produs este atât de bine exportat!

Întrebarea vine de la sine: cum va fi apreciată pe piețele de export producția noastră de miez atunci când aceasta va fi alcătuită majoritar din nuci din aceste extraordinare soiuri cum sunt Pescianski, Cazacu și altele care dau un miez atât de valoros și care se scoate în mare parte ca jumătăți, se păstrează alb și care au calități gustative unice în lume? Eu unul abia aștept să văd acea zi.

Până atunci însă mai avem de plantat încă cel puțin 20 000 ha în următorii 7 – 10 ani. Ritmul înființării plantațiilor trebuie păstrat cât mai dinamic. Să nu pierdem din vedere că noi atragem interesul marilor actori de pe piața mondială de nucă atâta timp cât avem volume importante de oferit spre vânzare. Dar, fără o menținere foarte activă a dinamicii plantării de noi livezi și fără o adaptare a agrotehnicii la noile cerințe, producția noastră va scădea. De ce? Pentru că, reamintesc, 80% din producția exportată vine din acele fâșii de aliniament și antierozionale plantate cu 30 – 40 ani în urmă. Acestor pomi, neîngrijiți și ajunși la faza de declin, nu le rămâne mai mult de 10 – 15 ani de producție efectivă dar declinul lor este deja anunțat prin calibrul din ce în ce mai redus al fructelor și prin uscarea lor treptată. Exact același lucru se întâmplă și în Ucraina, care astăzi încă produce tot atât cât toți nucicultorii din țările UE luați împreună. Industria nuciferă moldovenească poate continua să crească doar dacă cresc și suprafețele plantate.

Astăzi, producătorii moldoveni asistă la o evoluție calitativă a ramurii nucifere. Tehnologiile agricole moderne aplicate în plantațiile de nuci înlocuiesc vechile preconcepții despre nuc ca specie care nu necesită nici tăieri de formare, nici fertilizare, nici protecție fitosanitară. Tranziția către o abordare industrială a nucului va schimba din temelii fața acestei ramuri care a ajuns să fie cea mai profitabilă din agricultură. Producătorii noștri învață să cunoască mai bine această cultură cu adevărat unică și, treptat, își vor spori randamentul livezilor lor și calitatea produsului final. La următoarea etapă trebuie să învățăm și să păstrăm această calitate excepțională a miezului și după recoltare și sunt absolut convins că Moldova poate deveni acea țară a cărei producții de nuci va fi recunoscută drept cea mai calitativă din Europa și din lume. Acest obiectiv este foarte realizabil.

Dacă nu mă credeți, priviți cu 10 ani în urmă, apoi cu 20. Și atunci veți înțelege unde putem ajunge peste 10 ani.

Mereu alături de nucicultorii Moldovei,

Oleg TÎRSÎNĂ
Director tehnic Pepiniera Voinești
Președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere

Conferința: ACTUALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A NUCICULTURII MOLDOVENEŞTI

Uniunea Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere anunță organizarea unei conferințe la tema culturilor nucifere (în special nuc) care își va desfășura lucrările în data de 20 ianuarie 2017 în sala de conferințe a Ministerului Agriculturii. Evenimentul se va axa pe aspecte practice legate de înființarea și întreținerea plantațiilor de nuci, agrotehnica în livezi, protecția fitosanitara și valorificarea producției. La eveniment sunt binevenite orice persoane interesate de dezvoltarea unei afaceri în domeniu. Având în vedere numărul limitat de locuri, înregistrarea prealabila este obligatorie iar participarea este cu plată. Pentru detalii, sunați la 069.557.037.

Locul desfăşurării:
Sala de conferinţe a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, 1ul etaj
Perioada desfăşurării:
20.01.2017, orele 9:00 – 16:00
Moderatori: Alexandru JOLONDCOVSCHI, Oleg TÎRSÎNĂ

Vedeți aici agenda conferinței:
AGENDA CONFERINTEI 20.01.2017

 

Expozitia Moldagrotech si Farmer toamna 2016!

Va invitam la editia a 19-a a tirgului si expozitiei internationale Moldagrotech si Farmer pe 19 – 22 octombrie 2016, la Moldexpo, Str. Ghioceilor – 1, sectorul Buiucani, Chisinau.

Uniunea Asociatiilor Producatorilor de Culturi Nucifere din R.MOLDOVA va fi prezenta in pavilionul Nr.2
Presedintele – Oleg TIRSINA.
Director executiv – Constantin GAJIM.

Expozitia agricola de toamna:
– seminte;
– material saditor;
– tehnologii de ingrijire;
– tehnica agricola;
– seminare si consultatii;
– comercializarea productiei agricole.

Семинар “Перспективы развития орехоплодных культур на современном этапе”

Ассоциация ореховодов Молдовы торжественно объявляет о проведении семинара “Перспективы развития орехоплодных культур на современном этапе”.
Будем рады видеть всех членов Ассоциации из Молдовы, особенно из Гагаузии и с юга страны. Приглашаются также все желающие посадить и иметь у себя в хозяйстве орехоплодные культуры (грецкий орех, миндаль и фундук).

Дата проведения: 19 мая 2016 года.
Место проведения: г. КОМРАТ, АТО ГAГAУЗИЯ, резиденция Башкана Гагаузии, ул. Ленина 196, 1-й этаж конференц-зал.
Начало регистрации: 9-00.
Начало работы: 10-00.

 ПРОГРАММА Семинара

“Перспективы развития орехоплодных культур на современном этапе”.

Время Рассматриваемый          вопрос Докладчик Организация Должность
10.00 – 10.20 Приветственное слово Ирина ВЛАХ АТО ГAГAУЗИЯ БАШКАН
10.20 – 10.30 Деятельность Союза Ореховодов Константин ГАЖИМ Союз Ореховодов Исполнительный Директор
10.30 – 11.00 Современная технология создания сада Олег ТЫРСЫНЭ Союз Ореховодов ПРЕЗИДЕНТ Союза Ореховодов
11.00 – 11.20 Проектирование сада Сергей ПОПА Аграрный Университет Завкафедры плодоводства
11.20 – 11.40 Практика создания сада ЧЕРНОВ ЭдуардТОПЧУ Петр Комрат

Томай
Ореховоды
11.40 – 11.50 Механизация ухода за садом СКВЕРИН МЕХАГРО Директор
11.50 – 12.10 Биосертификат Сергей КРОИТОРУ SGS МОЛДОВА Директор
12.10 – 12.50 Оборудование для пераработки ореховой продукции. Кредиты и финансирование Виктор АРПЕНТИН Фирма “JEESSISUA” Cотрудник
12.50 – Вопросы и ответы    

Adunarea Generala a Asociatiei

Cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate, pe 19 Februarie 2016 a avut loc adunarea generala a Uniuniii Asociiațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere. În cadrul ședinței sau prezentat rapoarte de activitate, s-au discutat rezultatele obținute in RM, dezvoltarea comparativă a nuciculturii in Romania si Ukraina, obiectivele ce răman a fi îndeplinite și problemele cu care se confruntă actualmente ramura.

De asemenea a fost ales noul Presedinte al UAPCN, domnul Târsina Oleg, și

Consiliul Administrativ compus din:

1. TÂRSINA Oleg – președinte.
2. GAJIM Constantin – director executiv.
3. CONIVAL Dumitru – vice președinte.
4. JOLONDCOVSCHI Alexandru – președinte de onoare.
5. KIKTENKO Nicolae – președintele AO pepinieristilor.
6. GUTU Victor – pepiniera AMG Kernel.
7. PINTEA Maria – știinta, membru ASM.
8. BALEA Vitalie – producător de culturi nucifere.
9. SLANINA Tudor – ,,PROMETEU -T” SRL
10. MARCHITAN Valentin- plantator.
11. POPA Sergiu – prof. UA.

Comisia de cenzori
1. TOFANCIUC Valentin
2. SCORPAN Ion.
3. GAVARLITA iON.

Invalid Displayed Gallery

Sfatul bunilor specialisti

Faceți-vă o livadă de nuci!

“Afacerea s-a mutat la sat”, îşi spune orăşeanul, privind cu gingăşie renașterea naturii, din viteza mașinii. Cei mai curajoşi au luat viaţa în piept şi s-au întors cu faţa la pămant. Între ei se află: Anatol Timuș, Ion Scorpan, Vitalie Balea, Dumitru Dereli şi alţi pomicultori pasionaţi, care şi-au legat viata de pomul fermecat, frumos şi rotat ce aduce sănătate şi fericire – nucul. Cea mai binevenita soluţie pentru desfacerea afacerii in ţara noastră – Moldova.

E o soluţie foarte bună şi cât se poate de simplă. Oamenii de afacere care au plantat o livadă cu nuci şi-au dat seama că e rentabil, cu creionul pe hârtie. Un calcul simplu şi prevăzător. Acum, pensia medie este în jur de 30 mii lei anual. Soiul obişnuit de nuc, care produce doar 2 tone de nucă în coaja la 1 ha cu 50% conţinutul de miez, este un soi modest ce aduce o cantitate de 1 tonă miez.  Dar la această cantitate minimă la preţul minim de 80 lei/kg, înseamnă un venit de minimum 80 mii de lei. Cum să nu merite? E mai mare şi decât salariul maxim ce constituie 5-6 mii lei lunar. Ai acelaşi profit, ca şi cum ai merge la serviciu 8 ore pe zi, numai că te ocupi de mica ta livadă, în natură, fără să dai socoteală nimănui.

Calculul făcut este doar pentru o livadă de 1 ha. O familie se poate ocupa singură de o livadă de 3-5 ha, îşi poate asigura un profit minim de 15-20 mii euro pe an cu un soi de nuc slab productiv. Un soi productiv ca: Pesceanschii, Recea, Cazacu, Cogâlniceanu, Chişinău şi altele poate duce la dublarea acestor cifre. Plus la profitul financiar producţia nuciferă este un product biologic şi nu are piedici la realizare nici întro ţară din lume. Lemnul, frunzele, coaja verde şi coaja uscată şi rădăcinele totul este cerut pe piaţă.

Cu creionul pe hârtie calculăm dacă am sădi câte 1 pom pe cap de locuitor am avea aproximativ 40 mii ha cu nuc şi aducând minimum 4000 euro/ha am avea un profit de 160 000 000 euro. În ţară avem 800 mii ha de terenuri degradate numai 5% este de ajuns ca să fie plantate cu nuc ceea ce este posibil, numai trebuie putere de voinţă.

Cu ajutorul şi consultaţia Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere începînd cu 2006 sau plantat peste 14 000 ha livezi cu nuc altoit de soiuri autohtone şi franceze.Principalul producţia nuciferă este mereu cerută pe piaţa internaţională ceea ce nu putem spune despre celalte producţii pomicole şi viticole, plus la aceasta livezile de nuc necisită minimum muncă manuală.

Ce trebuie de ştiut inainte de a face o plantaţie de culturi nucifere?

  • Alegerea ternului sub livadă.
  • Proiectarea plantării livezilor.
  • Procurarea materialului săditor altoit productiv.
  • Plantarea şi exploatarea livezii.
  • Subvenţionarea culturilor nucifere.

Cu orice întrebare vă adresaţi pentru a primi o consultaţie profesionala la telefoanele afişate pe saitul nostru şi pe poşta electronică. Consultaţiile vin de la specialişti independenţi şi competenţi in creșterea culturilor nucifere.

no images were found


Folosirea terenului dintre pomi – anul doi.

no images were found


Înierbirea livezii – anul 7.

no images were found


Anul 5 dupa plantare – folosirea intervalului dintre pomi, Komrat.

no images were found


Intervalul dintre nuci este plantat cu migdal, Cimişliea.

Pozele iulie 2014.